Dumnezeu, geneza darurilor!
Oare de ce ne simțim atât de împliniți când așteptăm cu nerăbdare să dăm fundița jos de pe cadoul care ne este înmânat cu căldură?
De ce ne sunt atât de dragi ochii celui de lângă noi, când se uită cu entuziasm la modul în care reacționăm la darul pregătit cu multă grijă, emoție și prețuire?
Oare de ce ne simțim atât de prețuiți și iubiți atunci când ținem în mână lucrul pe care ni l-am dorit atât de mult, și înțelegem efortul și contribuția persoanei dragi?
Să fie cadourile o simplă tradiție, modalitate de a ne aduce aminte și de a-i aprecia pe cei dragi de sărbători? Și de unde si-a început geneza acest gest prețios?
De mici învățăm să dăruim, prima bomboană, primul stilou, prima floare și totul cu mare grijă, încercând să facem clipa cât mai specială, oferind cadoul cel unic.
Așteptăm reacțiile pline de împlinire și emoție, căutăm să surprindem prin daruri persoana dragă, să aducem bucurii reale, cu intenția de a le sugera celor dragi cu acuratețe aprecierea, recunoștința și iubirea noastră.
La fel se întâmplă și de Crăciun, când din nou se așterne atmosfera de poveste în jurul nostru, ne surprinde pe toți, de parcă e întâia oară când se renaște în noi bucuria Nașterii Domnului Isus, cu momente de fiecare dată unice și mereu speciale, totul se aliniază la tematica de sezon iar vitrinele sunt pline de… corect, oferte pentru „Cadoul perfect”.
Elena Conovciuc
Biserica Bethel, Târgu Mureș
Se regăsește oare modelul cadoului perfect și în Scriptură?
Da! În Iacov 1:17 scrie astfel: „orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.”
Este Dumnezeu în geneza darurilor?
Dumnezeu a creat lumea, lăsând vizibilă amprenta Sa de dragoste, în tot ce a pus în om, întocmindu-ne chiar după chipul și asemănarea Lui, iar tot ce a creat pentru om e îmbibat de o mireasmă a frumosului pentru a-l face împlinit.
Cel mai divin și perfect Dar a hotărât să-L dea omenirii, un Dumnezeu care S-a dat pe Sine, tot ce a avut mai scump, dând tot, dintr-o dragoste curată, fără regret, pentru creația lui iubită, omul: „Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile și de chemarea făcută.” (Romani 11:29).
Fiind un gest superior oferirii darului obișnuit, a fost necesară o redefinire a acestui Dar Suprem, „atât de” Suprem, încât, acei ce Îl primesc, sunt schimbați de El. Darul Suprem este Isus, Cel care a adus Harul și Adevărul. Prin Har avem în dar Viața.
Acest Har care ne schimbă, ne face responsabili de valoarea pusă de Dumnezeu în noi, ne învață sa fim asemenea Lui, și anume să ne dăruim și noi. Știm să ne dăruim noi pentru El? Iar odată ce ne-am dăruit pentru El, ne dăruim oare și pentru cei din jurul nostru? Biblia valorifică darurile pe care Dumnezeu vrea ca să fie răspândite și înmulțite prin noi și printre noi.
Dacă Domnul ți-a dăruit alinare, alină.
Dacă ți-a dat în dar iertarea, iartă.
Dacă a lucrat cu dragoste în dreptul tău, iubește.
Cât de necesară este vorba bună spusă la momentul potrivit! Înțeleptul spunea: „Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveselește.” (Proverbe 12:25). Practică și tu încurajările în loc de ocară și zâmbetul în locul unei grimase! Și vei vedea minunea transformării altora!
Cât de prețioase sunt brațele ce îmbrățișează sincer, sau umărul pus la povara unei vieți ruinate! Cât de valoroase sunt mâinile care ajută, cuvintele pline de blândețe în ridicarea celui căzut!
Încurajarea unui tânăr începător pe calea credinței, bunătatea în vorbire, smerenia și jertfirea în slujire sunt valori cerești. Ce greutate au rugăciunile pentru cauzele celor de mult uitați pe patul suferinței, sau o povață în locul unei judecăți rostite… pe la spate. Cât de mult însetează ochii unui străin după un zâmbet primitor și un salut prietenos!
„Ce frumoase sunt pe munți picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește pacea, picioarele celui ce aduce vești bune, care vestește mântuirea, picioarele celui ce zice Sionului: «Dumnezeul tău împărățește!»” (Isaia 52:7).
Avem un Dumnezeu care a investit în noi cu răbdare, dragoste, jertfire, de la El să învățăm, de la El să luăm pildă.
Alege să dăruiești, alege să te dăruiești!
Alege să fii tu cel care întinde mâna pentru a răspândi Darul – Harul Său.
Fii tu persoana de încredere acolo unde e suspin.
Fii tu persoana care privește cu empatie acolo unde e durere.
Fii tu persoana care mijlocește în rugăciune acolo unde e disperare.
Fii tu cel care face primul pas în prietenie acolo unde e singurătate.
Fii tu persoana care își cere prima iertare, fără așteptări și reproșuri acolo unde e ură.
Fii tu cel ce acceptă, omul îngăduitor și plin de blândețe.
De ce să fii tu așa și nu altfel? Răspunde Biblia: „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?” (1 Corinteni 4:7).
Dumnezeu ne-a făcut părtași ai Harului fără vreun merit al nostru. Dacă a pus Dumnezeu în noi înțelepciune, dacă ne-a înzestrat cu capacități deosebite, nu le-a pus doar pentru noi, ci pentru a le sluji celor din jur.
„Nu există oameni răi, există oameni nefericiți”, afirma Lucian Cristescu. Iar noi, copiii Lui Dumnezeu, să demonstrăm că suntem fericiți. Cum? Să știm să oferim cadoul potrivit!
Elena Conovciuc
Biserica Bethel, Târgu Mureș
