„Ei l-au învins prin sângele Mielului şi prin cuvântul mărturiei lor; ei nu şi-au iubit viaţa, chiar până la moarte” (Apocalipsa 12:11).
De cele mai multe ori nu realizăm că avem în viață un dușman. Cu cât mai mult îi negăm existența, el este liber să ne atace. El este viclean, are experiență și ne cunoaște punctele slabe.
Și eu m-am îndoit mulți ani de existența lui. El este hoțul „care fură, junghie, prăpădește”, fură sănătatea, aduce discordie, rupe relații, dezbină familii. Și, trăind în această lume, deseori am auzit expresia „Dumnezeu aduce aceste lucruri rele peste noi, pentru că omul le merită!”
Acum reacționez și, în dragoste, spun: Nu Dumnezeu, Tatăl Ceresc, este vinovat de toate lucrurile rele ce se întâmplă în jurul nostru, ci vrăjmașul, diavolul. Ceea ce a început șarpele în grădina Eden, a dorit să despartă pe Adam și Eva de Dumnezeu, face și în zilele noastre! Continuă acest atac ca să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu!
Dar, Slavă aducem lui Dumnezeu, că am înțeles că El, în dragostea Lui pentru întreaga omenire, a trimis pe Fiul Său să ne răscumpere. Știm că Domnul Isus, la crucea din Golgota, a biruit vrăjmașul. Isus Hristos s-a arătat pe pământ să nimicească lucrările celui rău și ne-a arătat inima plină de dragoste şi bunătate a Tăticului Ceresc.
Una din armele cu care poţi să-l biruieşti pe diavol este mărturia ta. Fiecare dintre noi avem o poveste unică, nu seamănă una cu alta, şi mărturia ta poate fi o încurajare pentru prietena ta, pentru vecina ta, pentru colega ta de muncă, pentru cineva de aproape sau de departe.
Îmi doresc ca Experiența mea cu Domnul să te motiveze şi să te determine să-L cunoşti pe cel ce şi-a dat viaţa pentru ca oricine crede în El să nu moară, ci să primească viaţa veşnică.
Eu am făcut ochi într-un oraş din Moldova, la confluenţa râului Moldova cu Siretul. Părinţii mei au fost oameni harnici, gospodari şi mi-au asigurat, din punct de vedere material, tot ce aveam nevoie. În familie, deseori au fost certuri, dispute, zile cu nori, nopţi nedormite. Lucrurile nu au decurs bine în familia noastră. Funia care nu a fost împletită în trei, se rupe uşor. A lipsit veriga care dă siguranţă în căsnicie şi, de aceea, căsnicia părinţilor mei s-a destrămat foarte uşor.
Remona Paul
Biserica „Filadelfia”, Baia Mare
Când casa nu este zidită pe stânca Isus Hristos, nu are şanse să rămână în picioare când bat furtunile, vânturile şi vin ploile. Pentru că, atunci când Dumnezeu, Creatorul și Ziditorul familiei lipseşte dintr-o căsnicie, înseamnă că lipseşte Arhitectul principal, Cel care a întemeiat-o şi a gândit-o. Când Domnul Isus nu este invitat să domnească într-o familie, lipseşte dragostea, pacea, bucuria, bunătatea, blândeţea, credincioşia. Şi când dragoste nu e, nimic nu e…
Până la urmă, inevitabilul s-a întâmplat. După 20 de ani de „căsnicie”, părinţii mei au divorţat. Au locuit „împreună“ atâţia ani doar pentru mine! Eu eram singurul motiv ce-i mai ţinea împreună. Dacă ar fi cunoscut faptul că Dumnezeu urăşte divorţul, că este scris „ce a unit Domnul, omul să nu despartă”, ar fi luptat pentru căsnicia lor.
Dar, Domnul este pe tron. El domneşte şi El are totul în control! Nouă, de multe ori, ni se pare că lucrurile o iau razna în jurul nostru, e haos, nu înţelegem ce se întâmplă în vieţile noastre, dar pe Domnul nimic nu-L surprinde.
După divorţul părinţilor mei, am locuit cu mămica mea, timp de două luni în casa bunicilor, care stăteau în acelaşi oraş cu noi. Ce şoc am avut, în sensul bun al cuvântului! Ce pace! Ce atmosferă cerească am găsit în casa bunicilor! O mireasmă cerească era în familia lor! Simţeam că era un loc al taberei lui Dumnezeu! Îngerii Domnului locuiau cu adevărat în familia lor.
Bunicii mei erau oameni care-l iubeau pe Domnul Isus! Bunica, o femeie mărunţică, subţirică, dar plină de Duhul Sfânt, era o femeie care credea în puterea rugăciunii. Mereu spunea: „Nimic nu este prea greu pentru Domnul!” „În numele Domnului Isus este putere!” „Sângele Lui te iartă de orice păcat!” Atâta bunătate emana din fiinţa ei!
Bunicul meu, subțirel şi el, iubea mult Cuvântul lui Dumnezeu. El m-a provocat să încep să citesc Scriptura şi să o citesc cu un duh de rugăciune. Îmi spunea mereu: „când Satana a avut tupeul să vină la Domnul Isus în pustie ca să-L ispitească, Domnul Isus l-a învins spunându-i: «Este scris!» Biblia este ca o mină care trebuie exploatată, este o armă puternică. De aceea trebuie să cunoşti Cuvântul”.
Bunicii mei m-au făcut să mă îndrăgostesc de Domnul Isus. Ei au fost cei care au semănat seminţele Vieţii în viaţa mea. Am avut şi o experienţă foarte interesantă în acea perioadă, când am început să caut Faţa Domnului. Venea deseori câte o familie la bunicii mei şi se rugau împreună. Ştiţi cum decurgea întâlnirea? Lăudau pe Domnul cu 2-3 cântece de laudă, apoi bunicul citea un Cuvânt din Scriptură şi apoi se rugau. Oameni simpli, care-L iubeau pe Domnul Isus şi se lăsau călăuziţi de Duhul Sfânt. Şi Prezenţa Domnului cobora din plin!
S-a întâmplat ca odată să nu mă cheme şi pe mine şi Domnul a trezit în mine un duh de gelozie sfântă. „Cum, ei se roagă şi pe mine m-au uitat!?” Dar stând în camera alăturată, pe genunchi, închinându-mă, efectiv a coborât Prezenţa Domnului. Am simţit cum Cineva mă înconjoară cu dragoste, îmi spune că mă iubeşte. Am auzit în duhul meu un glas care îmi spunea: „Sunt aici! Sunt lângă tine! Eşti a Mea! Eu nu te uit! Eu nu te părăsesc! Eu te iubesc!”.
M-am abandonat cu toată fiinţa mea în braţele Domnului Isus! L-am lăsat să-mi vindece sufletul, să toarne balsam vindecător pe rănile mele, am primit dragostea Lui, L-am lăsat să mă ţină în braţele Lui puternice şi iubitoare! Mi-au rămas întipărite în suflet cuvintele Lui pline de dragoste. Am prins visul Lui pentru viaţa mea.
Am început să înţeleg faptul că am valoare în ochii Lui pentru că m-a creat după chipul Său! Eu port amprenta cerului! El a suflat peste mine suflare de viaţă! O scânteie divină s-a aprins în inima mea la întâlnirea cu Domnul Isus!
Şi astfel a început călătoria mea cu iubitul inimii mele, cu Isus Hristos! Dacă Satan aduce lucruri rele în vieţile oamenilor, Domnul Dumnezeu are puterea să le transforme în binecuvântări. Dacă Domnul Dumnezeu a început schimbarea vieţii cu mine, a continuat şi cu părinţii mei.
Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut! Hristos a venit pe pamânt nu pentru cel puternic, ci pentru cel slab, nu pentru cel sănătos, ci pentru cel bolnav, nu pentru cel neprihănit, ci pentru cel păcătos.
Hristos a venit pe pământ pentru întreaga mea familie, a venit pentru întreaga omenire. Numai Domnul are puterea să schimbe şi să transforme vieţi. Uitându-mă în urmă, realizez ce minunat a lucrat Domnul în vieţile noastre, să vezi după nori razele de soare!
Povesteşte celor din jurul tău întâlnirea ta cu Mântuitorul, cu Domnul vieţii. Saul din Tars a avut una, femeia din Samaria alta, la fel şi Maria Magdalena… lista poate continua cu a ta. Mărturia ta îl pune pe fugă pe Satan!
Povestea ta este o încurajare pentru cineva de lângă tine! Nu uita ce a făcut El pentru tine! Dacă nu ai avut o întâlnire cu Domnul Isus, mă rog să o ai! Fii cu inima deschisă, fii o căutătoare de Dumnezeu. Nu ai citit această poveste la întâmplare, pentru că Domnul Isus îţi spune:
„Te iubesc, fiica Mea, cu o iubire veşnică, de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!” „Te chem pe nume, eşti a Mea!” Răspunde la chemarea ce ţi-o face Tatăl Ceresc!
