Aș vrea să fiu o mică stea
Discret, ce escortează,
Cuplul știut de nimenea…
Destinul că-și urmează.
Aș vrea să fiu un fir de pai
În iesle să-‘ncălzească,
Miracolul trimis din Rai,
Blestemul să sfârșească.
Aș vrea să fiu un ucenic
Păstrînd anonimatul,
Credința-n ramuri de finic
Ce-adoră Împăratul.
Dar cred că nu aș vrea să fiu
Nimic din tot ce doare,
Nici solitudinea-n pustiu,
Nici lacrimile-amare…
N-aș vrea ca visul meu înfrânt,
Țesând tristețea-n giulgiu,
Să țină trupul in mormânt –
Ca pe-un infim refugiu.
Și dacă-al îngerilor cânt
Răsună-n noi credința,
Vestesc eu pacea pe pământ
Îmbrăcând umilința?
Cum aș putea să-I mulțumesc
Pe lângă a recunoaște
Că darul Lui dumnezeiesc
Prin iesle-n min’ se naște!?
