Cum să avem trupul și sufletele odihnite? (Nr.57)

Cuvinte cheie: Burnout (epuizare), sănătate mintală, reziliență la stres, managementul stresului, profilaxie, multitasking, FOMO (frica de a nu rata ceva pe rețelele de socializare), deadline (termen limită)

Introducere

Trăind în secolul performanțelor și al dorinței după perfecțiune, presiunea socială ne determină să fim într-o permanentă fugă după frumusețe, promovare, succes, astfel tot mai frecvent ajungem în burnout.

In contextul actual al standardelor excesive și uneori iraționale suntem influențate să avem idealuri nerealiste și modele lumești, seculare, dar reperul suprem pe care trebuie să îl urmăm este Tatăl ceresc.

Manifestările sindromului de burnout nu sunt identice, fiecare putem experimenta diferit epuizarea fizică, emoțională, psihică, spirituală, la fel și schimbările comportamentale survenite. Când o persoană ajunge în burnout, trece printr-o metamorfoză, o schimbare a naturii, a caracterului și a aspectului exterior.

Nu se poate defini sau stabili momentul exact in care se declanșează burnoutul, deoarece acesta se instalează progresiv, dar putem învăța cum să îl depistăm și diagnosticăm încă de la primele semne.

Semne ale epuizării fizice:

• oboseală cronică ca urmare a suprasolicitării organismului,
• imunitatea scăzută, intoleranță la frig, lipsa apetitului,
• dificultăți de respirație, aritmii,
• migrene frecvente, insomnie,
• atacuri de panică, atacuri de anxietate („Vai de mine, sunt terminat!”, Isaia 6:5).

Emanuela Deac

Semne ale epuizării emoționale:

• sentimentul de gol interior, depresia, frustrarea,
• scăderea tolerantei, schimbări de dispoziție, lipsa perspectivelor.

Semne ale epuizării psihice (mentale):

• acutizarea conflictelor cu alte persoane,
• neîncrederea, suspiciunea, pesimismul,
• comportament iresponsabil și nesigur,
• lipsa încrederii in sine.

Semne ale epuizării spirituale:

• credința este frântă și fragilă,
• sentimentul umblării prin valea umbrei morții,
• îndoiala cu privire la slujire, chemare, talanți și viziune,
• atitudinea încrezătoare este înlocuită de tristețe, deznădejde,
• sufletul care inițial este un ocean plin de viață, ajunge asemeni unui bazin cu apă stătută,
• temeri excesive („îngrijorarea este un ciclu de gânduri inutile care se învârt în jurul unei temeri centrale” – Corrie ten Boom),
• oamenii a căror vocație ține în întregime de a dărui, ajung să se epuizeze.

Schimbări de comportament:

• amânarea începerii unei sarcini, procrastinarea,
• impulsivitatea, iritabilitatea,
• izolarea fata de ceilalți, lipsa entuziasmului,
• probleme de concentrare, neplăcerea de a mai lucra,
• incapacitatea de a organiza eficient timpul,
• lipsa motivării la locul de munca și nerespectarea termenelor limită.

Înțelegând semnele și simptomele sindromului de burnout, cum se manifestă în viața de zi cu zi, putem învăța cum poate fi prevenit, contracarat și să ne recuperăm din el, ajungând la o viața mai sănătoasa la locul de muncă și acasă.

Burnoutul este o boală care trebuie tratată și încă de la primele semne de epuizare este imperios necesar să întrerupem activitățile care ne drenează de energie și să ne focusăm pe recuperare. Tratamentul este ca o călătorie printr-o perioadă de epuizare și recalibrare, care schimbă radical stilul de viață, valorile, scopurile.

Prevenția și modalitățile de a ajunge din nou pe tărâmul luminos al sănătății:

• Medicina preventivă ne recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, îmbunătățirea calității somnului, detoxifierea digitală și prioritizarea sănătății psihice și emoționale(„Aceasta va aduce sănătate trupului tău și răcorire oaselor tale”, Proverbe 3:8).
• Altă metoda eficientă a profilaxiei epuizării este disciplina zilnică de a ne întâlni cu Dumnezeu în părtășie prin rugăciune și meditare la Cuvântul Domnului. Timpul de devoțiune zilnică umple și reumple rezervorul interior, deoarece Dumnezeu reîmprospătează Duhul. Doar Creatorul și Susținătorului vieții poate elibera acele energii vitale din adâncul spiritului uman. El evaluează, înnoiește și reîncărca izvoarele vieții, izvoarele sufletului („Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții”, Proverbe 4:23).
• Trebuie să depistăm și contracarăm acele activități care ne diminuează resursele sufletului și să Îl invităm pe Dumnezeu să ne evalueze și corecteze traiectoria („Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei!”, Psalmul 139:23-24).
• Practicând gratitudinea o putem lua exemplu pe Rut care a cultivat un spirit de recunoștință și o inimă mulțumitoare(Rut 2:10). O inimă mulțumitoare este parte integrantă a vieții pline de credință.
• O maniera practică de prevenție este să notăm zilnic in jurnalele personale putem găsi direcție și siguranță prin analiza stagnărilor și progreselor, eșecurilor și biruințelor din perioada de recuperare din epuizare.
• Trebuie să ne stabilim o viziune semnificativă, obiective și standarde realiste, fezabile, luând în considerare planurile și prioritățile Sale pentru viețile noastre, înaintând „spre țintă, pentru premiul chemării”. „Nu ca am câștigat premiul sau că am ajuns desăvârșit, dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât și eu am fost apucat de Hristos Isus” (Filipeni 3:12).
• Păstrarea echilibrului între viața profesională și nevoile căminului și ale familiei („Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!”, Eclesiastul 9:10). Înțelepciunea pe care ne-a oferit-o Dumnezeu ne ghidează să folosim în mod eficient și productiv resursele noastre. Identitatea noastră este determinată în mare măsură de relația cu Dumnezeu și cu semenii și nu cariera ne definește.
• Administrarea eficientă a căminului (Proverbe 24:3-4; Proverbe 31:15): femeia înțeleaptă se trezește de dimineață pentru a planifica activitățile zilei; dacă femeile din Biblie aveau la dispoziție „slujitoare”, astăzi avem la dispoziție o gamă largă de aparate electrocasnice, servicii de utilități și alte binecuvântări care ne ajută în îndeplinirea sarcinilor, oferindu-ne mai mult timp în părtășie cu Dumnezeu și familia.
• Gestionarea corectă a timpului și evitarea procrastinării (Psalmul 31)
• Un management corect al stresului prin conectarea la sursa divină („Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștință lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Hristos Isus.”, Filipeni 4:6-7). Un alt remediu împotriva anxietății găsim în Psalmul 23 „El mă paște în pășuni verzi și mă duce la ape de odihnă; îmi înviorează sufletul.”
• Talentele, abilitățile să le folosim pentru gloria lui Dumnezeu și nu spre lauda noastră („Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Cristos”, Coloseni 3:23-24).

Biblia ne relatează despre bărbați și femei (Iov, Ilie, Moise, David, Marta etc.) care au traversat crize serioase de epuizare, au trecut prin Valea Umbrei Morții, lumea lor s-a prăbușit, cerul a rămas tăcut și în mijlocul simptomele acute, Dumnezeu era cu ei și nu i-a părăsit niciodată.

Apropiindu-ne de sărbătoarea nașterii Domnului putem să medităm la planurile Lui cu privire la armonia din viețile noastre: Ioan 14:27 „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” și să decidem să trăim o viață plină de sens și semnificație divină.

Dorința mea este ca fiecare cititoare pe bază introspecției și conștientizărilor să se degreveze de așteptările nerealiste pe care noi sau societatea ni le stabilim și să trăim fiecare zi ca pentru Domnul și prin fiecare acțiune să Îl slăvim pe Dumnezeu. Bazându-ne pe recomandările din Cuvântul lui Dumnezeu putem sănătate fizică, psihică, emoțională și spirituală.