Când Dumnezeu face să răsară cântecul laudei Sale în pustietatea unei inimi doborâte de întristare
„Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuința morților, Tu m-ai adus la viață din mijlocul celor ce se pogoară în groapă. Cântați Domnului, voi cei iubiți de El!” (Psalmul 30:3,4a)
Sunt omul care L-a descoperit pe Dumnezeu în mijlocul suferinței, iar întâlnirea a fost o experiență transformatoare.
Jeanina Ivașcu
M-am născut într-un oraș pitoresc, la poalele muntelui, într-o familie de instrumentiști și soliști de muzică populară. Cu toate acestea, pasiunea pentru muzică aveam să mi-o descopăr, poate nu în mod întâmplător, de-abia după ce viața mea a luat o întorsătură majoră și am decis să îmi predau viața lui Dumnezeu. În mod neașteptat, nu L-am descoperit pe Dumnezeu prin muzică, ci prin suferință, chiar dacă acum folosesc spre slava Lui acest dar pe care El l-a pus în mine.
Dumnezeu a făcut posibilă întoarcerea mea la El în focul încercării… Acolo, în mijlocul celor mai întunecate momente din viața mea, am descoperit un Dumnezeu care poate vindeca atât trupul, cât și sufletul omului creat după Chipul Său. Și am înțeles cât de frumos și tainic lucrează Dumnezeu.
Sunt mamă a trei copii frumoși: Florinel (18 ani), Daniel (14 ani) și Sara (12 ani) și soția unui om minunat, Florin. După nașterea primului copilaș, au urmat mai multe etape dificile în viața mea și am avut mai multe pierderi de sarcină care m-au aruncat în bezna unei depresii adânci. Pierderile suferite, alături de alte trăiri dureroase din copilărie, care încă mă urmăreau, au fost mediul propice pentru cufundarea într-o tristețe profundă care și-a pus amprenta asupra fiecărui colțișor al vieții mele.
Am încercat în fel și chip să ies din acea stare, prin mijloacele pe care le aveam la dispoziție… Am mers la mănăstiri, la preoți, la călugări, în speranța că mă vor ajuta să găsesc o cale de ieșire… Pe moment mă linișteam, dar în scurt timp o luam de la capăt! Greutatea pe care o simțeam pe suflet se intensifica tot mai mult… Când am ajuns însă la apogeul acelor clipe de deznădejde, Dumnezeu a folosit-o pe mătușa mea Monica Mihali – singura la acea vreme care era credincioasă evanghelică în familia noastră – iar ea a fost cea care m-a făcut să descopăr adevărata terapie de care avea nevoie sufletul meu: Sfânta Scriptură! M-a sprijinit prin post și rugăciune, dar, mai mult decât atât, m-a sfătuit să încep să citesc psalmi atunci când mă simțeam copleșită de negura întristării…
În mod surprinzător pentru mine, Cuvântul lui Dumnezeu mi-a vindecat mintea și sufletul… Promisiunile și proclamările cuprinse în psalmi despre puterea, protecția și dragostea lui Dumnezeu m-au readus la viață din mijlocul celor ce se pogoară în groapă, așa cum ni se spune în Psalmul 30. Pe măsură ce mă adânceam în Cuvânt, pe zi ce trece prindeam aripi, iar sufletul meu se elibera, se descătușa… deveneam alt om!
Cuvântul lui Dumnezeu este într-adevăr viu și lucrător… este revelator, modelator și transformator! Cea mai bună terapie pentru om în toate dimensiunile sale – duh, suflet și trup.
Nu după mult timp, în urma rugăciunilor, Dumnezeu a binecuvântat viața noastră cu cel de-al doilea băiat, pe care însă nu a fost deloc ușor sa îl aduc pe lume. Prin mila și îndurarea Tatălui am reușit sa duc sarcina până în săptămâna 31. Daniel s-a născut așadar prematur, cu o greutate de 1.650 g… În urma răspunsului la rugăciune și a biruinței pe care mi-a dat-o Dumnezeu prin nașterea lui Daniel, am luat hotărârea de a mă preda Lui și de a încheia un legământ în apa botezului. Dumnezeu face toate lucrurile frumoase la vremea lor!
Nici la al treilea copil – Sara – sarcina nu a fost un drum ușor pentru mine (medicamente peste medicamente, cerclaj, imobilizare la pat etc.), dar Dumnezeu nu ne-a lăsat de rușine! Micuța Sara a venit pe lume ca o nouă dovadă a credincioșiei și dragostei lui Dumnezeu pentru noi.
Cu toate acestea, pentru ca să-L pot cunoaște pe Dumnezeu în deplinătatea puterii Lui vindecătoare, ca să pot înțelege că El e cel care are puterea să vindece atât sufletul, cât și trupul omului, la doar o lună de la nașterea Sarei am fost diagnosticată cu cancer de col uterin… Tot prin mila lui Dumnezeu și ca răspuns la rugăciunile mele și ale fraților în credință, am fost vindecată deplin de El și nu a mai fost nevoie de operație.
Acum, privindu-mi urma pașilor în văile deznădejdii și ale neputinței, pot spune și eu ca psalmistul: „Doamne Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m-ai vindecat. Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuința morților, Tu m-ai adus la viață din mijlocul celor ce se pogoară în groapă.” (Psalmul 30:2-3). Afirmațiile psalmistului, însă, nu se încheie aici, ci continuă într-un mod care reflectă chemarea pe care mi-a făcut-o Dumnezeu, după aceste experiențe, la proslăvirea Lui și slujirea fraților prin cântare… „Cântați Domnului, voi, cei iubiți de El, măriți prin laudele voastre Numele Lui cel sfânt!” (Psalmul 30:4).
După bezna rece a deznădejdii, răsare Soarele neprihănirii. După tăcerile cumplite ale suferințelor, răsună cântările și imnurile calde puse pe altarul dragostei și credincioșiei Sale. Îi voi cânta, căci sunt una din cele iubite de El!
Și mă rog ca și ceilalți iubiți din familia mea să ajungă să cunoască bunătatea lui Dumnezeu și să-și predea viața în mâinile Celui care nu obosește niciodată să ne poarte, cu dragoste, pe culmile unei vieți renăscute și vindecate prin Cuvânt…
Jeanina Ivașcu, interpret de muzică creștină,
Biserica Penticostală „Betel”, Borșa