“Eu am căutat pe Domnul, și mi-a răspuns: m-a izbăvit din toate temerile mele. Când îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, și nu ți se umple fața de rușine. “—Psalmul 34:4-5
Ai avut vreodată sentimente neplăcute fără un motiv aparent? Oamenii care experimentează niveluri ridicate de stres din cauza fricii și îngrijorării – ce duc la anxietate și depresie – pot prezenta simptome fizice, cognitive și comportamentale din cauza nivelului anormal de substanțe neurochimice, hormoni și neurotransmițători eliberați în organism. Ca răspuns biologic la factorii de stres, oamenii vor experimenta la un moment dat în viața lor unul sau mai multe dintre următoarele semne și simptome: dureri inexplicabile de spate și sub bărbie, tensiuni musculare, dureri de cap, limbaj corporal agresiv, tremurul buzelor și mâinilor, amețeală, senzație de leșin, uscarea gurii, dificultăți la înghițire, arsuri la stomac, mărirea pupilelor, greață, crampe stomacale, neliniște, dificultăți de concentrare, transpirație abundentă, dificultăți de respirație, dureri în piept, boli ale inimii, mâini reci, transpirația extremităților, constipație, urinări frecvente, transpirație în timpul nopții, diaree, oboseală, scăderea poftei de mâncare, scăderea libidoului, palpitații, respirație sacadată, insomnie, alterări ale greutății corporale și multe altele. Simptomele mentale ce dezvăluie un stres puternic includ: anxietatea, frustrarea, mânia, dificultățile de învățare, depresia, confuzia, gândirea dezorganizată, nemulțumirea, sentimentul de copleșire, scăderea productivității, slaba concentrare, suspiciunea, izolarea, gândurile de sinucidere etc. Alte comportamente inadecvate pot include obiceiurile nervoase, impulsivitatea, delăsarea în ce privește aspectul exterior al propriei persoane, încetineala pronunțată, abuzul de tutun și alcool, cheltuieli exagerate cu cumpărăturile, dependența de jocurile de noroc, creșterea riscului de a provoca accidente, reacții exagerate, vorbirea accelerată sau nedeslușită, scrâșnirea din dinți, minciuna, recurgerea la scuze, frustrarea, autocompătimirea, izolarea socială, modificări rapide ale stării de spirit, comunicare tensionată, crize de plâns, îngrijorare excesivă, râs nervos, descurajare, bâlbâială, procrastinare, furie, rosul unghiilor și altele.
Stresul puternic afectează toate sistemele noastre Cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui? —Matei 6:27 Să vedem prin câteva exemple în ce fel nivelurile ridicate de stres pot să afecteze sistemele organismului uman. Sistemul cardiovascular și circulator: Influența nivelului de stres asupra sistemului nostru cardiovascular (ca urmare a creșterii nivelului de epinefrină și norepinefrină) produce mărirea tensiunii arteriale și a pulsului, cauzând palpitații, respirație sacadată, retenție de apă, oboseală, slăbiciune, amețeală, disconfort pectoral (resimțit ca durere, amorțeală, constricție, presiune sau senzație de leșin). Este posibil ca oamenii cu unele din aceste simptome să aibă un atac de panică și să trebuiască să fie duși rapid la un spital de urgență. Sistemul respirator: Nivelurile ridicate de stres cauzează constricția vaselor sangvine și proasta alimentare cu oxigen, respirație precipitată, incapacitatea de a respira și inflamarea țesutului pulmonar, agravând astmul bronșic, răcelile obișnuite și gripa.
Dr. Rodica Malos este medic primar în Portland, Oregon. Ea și soțul ei, Stely Malos, administrează și conduc două centre de îngrijire pentru persoane de peste 25 de ani cu multiple afecțiuni cronice, inclusiv asistență pentru cei aflați în fază terminală și familiilor acestora. Dr. Malos este invitată ca vorbitor la conferințe naționale și internaționale. În calitate de consilier director al Star of Hope International, ea călătorește frecvent în scop misionar pentru a oferi ajutor din punct de vedere fizic și spiritual familiilor care au copii cu dizabilități.
Dispneea scade și mai mult cantitatea de sânge oxigenat în plămâni. Toate celulele vor avea un nivel scăzut de oxigenare, acest lucru deteriorându-le în întregul organism. Sistemul neurologic: Sistemul neurologic, atunci când se află sub niveluri ridicate de stres, manifestă simptome ca dureri de cap induse de tensiune, uitare, incapacitate de concentrare, oboseală, tulburări ale somnului, anxietate, tremur, slăbiciune, depresie, amețeală și leșin. Echilibrul dintre serotonină și melatonină din creier este deteriorat, afectând calitatea somnului. Nivelul de serotonină este afectat atunci când o persoană foarte stresată ingerează cantități mari de alimente bogate în carbohidrați, ceea ce duce la îngrășare și obezitate. Creșterea consumului de carbohidrați din cauza nivelului ridicat de stres duce la privare de somn. Privarea de somn și nivelurile scăzute de melatonină măresc cu 50% riscul de cancer mamar în cazul femeilor și de cancer la prostată în cazul bărbaților. Despre asta voi vorbi mai pe larg ceva mai târziu. Sistemul endocrin: Stresul produce niveluri ridicate de cortizol („hormonul stresului“). Cortizolul ucide neuronii și deteriorează regiuni din hipocamp, reducând astfel secreția de acetilcolină, un neurotransmițător care ne ajută să gândim. Hipocampul este implicat în stocarea informației în creier, dar când neuronii sunt distruși – cauzând uitarea – schimbările de personalitate pot duce la un sindrom neurocognitiv. Dacă stresul nu este controlat așa cum trebuie, pot apărea deteriorarea cognitivă și tulburările neurocognitive precum boala Alzheimer și alte tipuri de demență.(2) Poate să apară și diabetul dacă nivelurile de cortizol cresc pentru o perioadă îndelungată de timp, ca urmare a unor intervale prelungite cu niveluri ridicate de stres. De asemenea, masa osoasă poate să scadă, acest lucru ducând la osteoporoză. Funcția glandei tiroide este și ea afectată, determinând simptome neplăcute din cauza termoreglării anormale. Glanda tiroidă este cea care reglează metabolismul și temperatura în organism. Ea primește mesaje de la hipotalamus, „termostatul corpului“, și de la glanda pituitară, care eliberează hormonii tiroidieni T3 și T4 (ce reglează pulsul inimii, producția de proteine, cantitatea de calciu folosită în oase de calcitonină etc.). Glanda tiroidă sesizează cantitățile insuficiente sau excesive ale acestor doi hormoni și reduce sau crește cantitatea de hormon secretat de tiroidă care menține T3 și T4 în echilibru. Nivelurile ridicate de stres perturbă funcțiile normale ale glandei tiroide. (3).
Sistemul tegumentar sub stres: Când o persoană este afectată de stres, apar mâncărimi sau iritări ale pielii și riscul de a dezvolta eczeme, psoriazis, lupus și alte afecțiuni autoimune, din cauza slăbirii eficienței sistemului ei imunitar. Sistemul musculo-scheletic: Sistemul musculo-scheletic este afectat de stres prin procese inflamatoare, care cauzează boli degenerative și crize de artrită, lupus și fibromialgie cu toate complicațiile sale. Sistemul gastrointestinal: Stresul asupra sistemului gastrointestinal cauzează greață, vomă, constipație, diaree, sindromul colonului iritabil, accidente ale vezicii urinare și intestinelor, precum și dezechilibre electrolitice. Sistemul limfatic: Sistemul limfatic joacă un rol central în apărarea noastră împotriva diferitelor tipuri de infecții, microorganismelor, virușilor și cancerului. El conține lichidul limfatic, o rețea de vase limfatice, celule specializate numite limfocite, țesuturi și organe limfoide (splina, de exemplu). Organismul este vulnerabil la atacuri interioare și exterioare, precum traumele, bolile, stresul, accelerarea procesului de îmbătrânire, distrugerea celulelor și mutațiile genetice, care degenerează în cancer. Sistemul imunitar: Deși extrem de vulnerabil, organismul uman are o putere extraordinară de a se proteja cu ajutorul sistemului imunitar. Sistemul imunitar are propria sa minte și capacitate de a deosebi ceea ce aparține organismului nostru, pe de o parte, de microorganismele și virușii străini, pe de altă parte. El atacă și elimină orice particule sau molecule străine. Partea fascinantă este că întregul proces de apărare încetează la momentul potrivit pentru a împiedica organismul să se autodistrugă. Nivelurile ridicate de stres cauzează niveluri ridicate de cortizol, care suprimă sistemul imunitar, lăsând ca trupul nostru să fie mai susceptibil la infecție și la cancer. Sistemul imunitar secretă niște substanțe chimice care ucid microbii străini, formează noduli limfatici, promovează circulația limfei în sânge și filtrează celulele canceroase, bacteriile și alte elemente străine. Celulele canceroase alertează celule-cheie din sistemul imunitar. Noi limfocite și celule macrofage pot fi mobilizate în doar câteva minute pentru a lupta împotriva acestor inamici. Acesta este un adevărat miracol. De fapt, trupul, mintea și spiritul nostru sunt incomprehensibile – o creație uluitoare, miraculoasă, cu funcții vizibile și invizibile. Suntem cu adevărat capodopera lui Dumnezeu.(3) Nivelurile ridicate de stres, care produce cantități mărite de cortizol, suprimă întregul nostru sistem de autoapărare. Stresul este dușmanul trupului – ucide, fură și distruge – care lucrează împotriva sistemului nostru imunitar creat de Dumnezeu. Întregul mecanism de apărare al trupului nostru este deteriorat de către nivelurile ridicate de stres cauzat de îngrijorare, teamă și anxietate.
